Gandirea centralizata

La ce ma refer cand vorbesc despre gandirea centralizata? Pai, hai sa incepem cu un exemplu de pe propriul blog referitor la dubiile unui cetatean cu privire la validitatea teoriei evolutiei, citez:

“staaaaai asa. celula are cunoastere de sine de stie ce e mai bine? sau cine a implantat idea ca e mai bun sexul decat divizarea? cum de a stiut ea?”

Analizand un pic limbajul, observam imediat 2 preconceptii:

  • “celula are cunoastere de sine” ca acea celula sa evolueze, ar trebui sa-si provoace singura mutatii, iar pentru asta i-ar trebui o minima inteligenta care sa-i permita sa faca decizii pertinente in ceea ce priveste caracteristicile care ar avantaja-o
  • ” cine a implantat idea” daca celula e prea proasta ca sa faca cele de mai sus, e clar ca “cineva” care stie el mai bine ar fi trebuit sa intervina, nu putea sa se intample pur si simplu, de la sine

Explicatia nu consta intr-o interventie a unei entitati inteligente, ci intr-un proces format din reguli simple prin care mutatii aleatorii sunt testate iterativ si doar cele cu efect pozitiv isi vor gasi calea in generatiile viitoare, numit selectie.

Aceste preconceptii exista tocmai pentru ca traim in cele 3 dimensiuni ale noastre, iar intuitia s-a format bazandu-se pe perceptia acestui mediu. Obiectele nu se misca pur si simplu, le misca cineva, le bate vantul, actioneaza o forta exterioara asupra lor, sau poseda ele insesi o forma de inteligenta care le permite sa se miste singure incotro au chef. Orice alt raspuns ar parea neintuitiv, pentru ca nu prea intalnesti obiecte lipsite de inteligenta care sa se miste singure, de capul lor. Vorbesc aici de miscare, dar intuitia noastra aplica aceleasi reguli la orice fel de interactiune abstracta.

Spre exemplu, cum se face ca un stol de pasari reuseste sa-si mentina coeziunea si zboara toate intr-o anumita directie? Raspunsul intuitiv ar fi ca trebuie sa existe vreun fel de lider ar grupului, pe care toate celelalte il urmeaza, eventual chiar pasarea care sta in fata grupului, dar la cat amar de pasari e in stolul ala, cred ca s-ar plictisi pana si-ar stabili ierarhiile. Timp de mii de ani oamenii s-au tot uitat la stoluri de pasari, si abia prin anii 1980 au inceput sa gandeasca si ulterior a aparut o lucrare cum ca de fapt n-ar fi deloc asa, si ca pasarile alea pur si simplu isi urmaresc fiecare partenerii imediat apropiati si urmeaza un set de reguli simple, astfel reusind sa mentina coeziunea grupului, iar in rest, mancare si tarile calde cred ca stie fiecare dintre ele unde gasesc. O alta lucrare foarte buna, care explica mai in detaliu dificultatile pe care le au oamenii in a intelege sistemele descentralizate Beyond the centralized mindset.

Pe langa faptul ca studierea acestor sisteme descentralizate ne-ar ajuta sa intelegem mai bine natura, universul, sistemul nostru social sau poate chiar modul in care functioneaza creierul nostru, daca ar intelege masele de oameni conceptele astea am putea scapa de diversele preconceptii despre religie si politica.

Oamenilor le-ar fi mult mai usor sa conceapa posibilitatea ca viata sa se fi dezvoltat de una singura si ca existenta unui dumnezeu atotputernic si atotstiutor nu este necesara pentru a explica aparitia ei, constientizand ca destinul omului e in propriile maini si nu sunt la mila vreunui tiran pe care trebuie sa-l venereze ca sa nu ajunga in iad. Desigur, asta nu implica faptul ca dumnezeu nu exista, dar poate ne-ar scapa definitiv de crestinism, islam si alte troglodeli de genul.

Societatea noastra este la randul ei un sistem descentralizat, care momentan este ierarhizat artificial. Ierarhizarea este o caracteristica naturala, prezenta si in societatea animalelor, insa nu cred ca este neaparat necesara si cred ca societatea umana ar functiona mai bine daca fiecare individ ar avea mai mult control asupra propriei vieti. Acum noi credem ca avem nevoie de institutii educationale, altfel oamenii n-o sa mai invete nimic, institutii politice, administrative, altfel o sa fie haos peste tot si n-am avea pic de infrastructura, companii, altfel n-ar mai munci nimeni, institutii religioase, ca sa le dea oamenilor un sistem moral la pachet, altfel cine stie, poate se apuca si se omoara intre ei. Avand in vedere incompetenta, prostia si hazardul moral de care au dat dovada institutiile conduse de o clasa selecta de invidizi care incearca sa tina masele multumite, eu cred ca pur si simplu ar trebui sa se renunte complet la astfel de institutii si sa ne bazam pe capabilitatea societatii de a se auto-organiza. In orice caz, eu cred ca este doar o problema de timp pana cand institutiile astea o sa devina atat de inutile incat pur si simplu o sa dispara de la sine.

Advertisements
Posted in metafizica, sociologie | 17 Comments

Originea femeii

Candva, cand au aparut primele organisme unicelulare, tot evoluand ele, si-au dat seama ca reproducerea prin diviziune, desi eficienta, in sensul ca este ieftina si poate asigura o crestere foarte rapida a populatiei, nu le da o diversitate genetica prea mare, singura sursa de astfel de diversitate fiind mutatiile genetice, copiii fiind identici cu parintii si deci toti vulnerabili la diverse chestii, precum boli si schimbari ale mediului inconjurator.

Reproducerea sexuata, folosind 50% din ADN-ul fiecarui parinte, da nastere unor copii mult mai rezistenti, si in acelasi timp permite retinerea calitatilor cele mai bune in specia respectiva, precum si eliminarea mutatiilor nu tocmai utile. Spre exemplu, celula1 obtine o mutatie foarte misto care ii permite sa reziste vreunei boli. Ea se va reproduce cu celula2 si vor naste un copil care va poseda la randul lui gena repectiva. Gena asta se va raspandi la toti stramosii lor, si la un moment dat, va da boala in toata populatia aia de celule, si vor ramane in viata doar stramosii celulei care au gena. Cum celulele naspa au murit, celulele mai rezistente pot sa le ia locul, avand toata mancarea din zona respectiva la dispozitia lor.

Deci, asta explica oarecum sensul reproducerii sexuate, dar nu explica existenta genurilor, mascul si femela. Eu ma gandesc ca astea au aparut odata ce perioada de gestatie a devenit tot mai mare, femela dezvoltandu-si organe reproductive mai complexe, iar masculul mai multi muschi, ca sa o apere.

Desigur, desi reproducerea sexuata pare un mecanism eficient si te intrebi cum de s-ar fi descurcat altii fara, exista specii complexe, care au reusit sa supravietuiasca atata timp si prin alte moduri de reproducere, cum ar fi parthenogeneza. Ma gandesc ca speciile astea au folosit la un moment dat reproducere sexuata, dar din diverse motive s-au gandit ca ar fi mai bine sa renunte la ea. Imi vine in minte un fel de revolta a femelelor, gen dute-n pizda ma-tii, nu mai vreau sa ma futi, o sa ma reproduc prin parthenogeneza…

Posted in metafizica | 4 Comments

Economia, zero sum game?

Mai intai niste notiuni introductive. Ce este ala un zero sum game? Este o reprezentare matematica a unei situatii in care mai multi agenti independenti, avand fiecare niste resurse, joaca un joc dupa anumite reguli si fiecare dintre ei castiga in detrimentul celorlalti jucatori resursele respective. Un exemplu mai palpabil ar fi un joc de barbut: 3 tigani, dupa o zi lunga de spalat parbrize, se aduna in spatele unui bloc si dau cu zaruri. Pune fiecare niste bani pe pamant si care da zarul mai mare ia toti banii de jos. Jocul se terminat ori cand se plictisesc, ori cand un tigan le-a celorlalti toti banii. Este un exemplu perfect de sistem inchis, nimic nu se pierde, totul se transforma, sau, in cazul asta, se misca de la un proprietar la altul.

Acum, pe langa acest zero sum game, mai sunt si alte tipuri de jocuri, cel care ne intereseaza pe noi in mod deosebit fiind non-zero sum game. Un non-zero sum game este, evident, tot e reprezentare matematica a unei situatii in care mai multi agenti, avand fiecare niste resurse, joaca un joc dupa anumite reguli, dar diferenta este ca, cumva, intr-un mod magic, acei agenti pot sa aibe schimburi de resurse benefice pentru amandoi agentii care fac schimbul respectiv. Exemplu practic: Gigel are foarte multe mere, n-are ce sa faca cu ele, nu poate sa le manance, si pana la urma o sa se strice, pe cand Cornel are foarte multe pere si e cam in aceeasi situatie. Cand Gigel ii da lui Cornel surplusul sau de mere pe surplusul lui Cornel de pere, din punctul de vedere al celor doi agenti, ei au facut un schimb benefic pentru amandoi, o asa-numita situatie “win-win”, lucru pe care se bazeaza tot sistemul nostru economic.

Aceasta interactiune, desi pare simpla, si intr-o oarecare masura chiar logica, nu este chiar atat de simpla, si omite o foarte mare parte din modul in care functioneaza natura. Merele si perele respective nu le-au crescut Gigel si Cornel din nimic si prin puterea mintii lor, ei doar le-au cules din niste copaci, care copaci fac parte din ecosistemul planetei, si fiind atat de complex, noi n-avem cum sa ne dam seama exact ce s-a pierdut din acel ecosistem cand noi am luat perele alea si le-am mutat in alta parte, si anume, in fosa septica/canalizare, respectiv in cimitir. Dar cum merele si perele sunt regenerabile intr-o perioada relativ scurta de timp, sa zicem ca per total este tolerabil, desi fundamental nu atat de corect.

Cum in zilele noastre multe dintre aceste tranzactii nu sunt pentru bunuri fizice, ci pentru informatii, proprietate intelectuala, arta si alte chestii facute exclusiv de catre om din nimic, doar prin puterea mintii lui, cel putin in sistemul actual, ai nevoie de o masura pentru aceasta valoare adaugata, care, de bine de rau, acum este banul. Mecanismul functioneaza astfel: Ionel spune niste poezii foarte frumoase, atat de frumoase incat lumea pur si simplu arunca cu bani in el, mai ceva ca la un concert Florin Salam. Ionel, in cazul asta, s-ar zice ca produce valoare adaugata, pentru care primeste bani.

Pana acum, nu pare nimic in neregula, Ionel trebuie sa manance ca sa zica poeziile respective, ii trebuie bani ca sa manance, dar el prin toata schema asta, castiga dreptul de a folosi niste bunuri fizice facand bunuri virtuale, astfel incalcand oarecum prima lege a termodinamicii si introducand dezechilibre in ecosistem, precum si in insusi sistemul economic. Sa zicem ca el, cu acei bani, se apuca si cumpara niste metale rare, tone intregi, din care isi face piese de sah, ca ii place lui cum arata, folosind o pila si alte unelte primitive, razuind excesul de metal si aruncandu-l la gunoi (cam 50% din metalul piesei, deh, Ionel e un perfectionist, dar are 2 maini stangi). Acele metale rare au avut la momentul cand Ionel le-a cumparat un pret, care a fost calculat in functie de cat erau dispusi clientii de pe piata sa plateasca pentru ele, si intr-o mai mica, foarte mica, minuscula masura dupa cat de rare sunt aceste metale, dar asta evident ca nu-i o problema pentru vanzator decat atunci cand deja nu mai are metale dinastea rare sa vinda, si da faliment.

Desigur, 50% din metalul ala inca se mai afla in piesele de sah ale lui Ionel, care mare artist fiind, o sa ceara miliarde pe ele la o licitatie publica (adica el a adaugat niste plusvaloare in ele, nu?), precum si in niste iPhone-uri care pot fi adunate din gunoi si reciclate, deci nu ramane omenirea fara metale rare, si chiar va afla mai exact care e valoarea lor adevarata, dar nah, doar dupa ce au aruncat multe dintre ele la gunoi. Acest fenomen este cu atat mai problematic la resurse care nu raman nemodificate odata puse in uz, spre exemplu sa poata fi pur si simplu dezasamblate iPhone-urile si topite metalele respective, eventual extrase din diversele aliaje in care au fost puse. De exemplu petrolul, eu sunt sigur ca odata ce a fost rafinat si ars, si au fost imprastiati diversii lui compusi prin atmosfera si pe pamant si prin apa, in plante si alte organisme, la un moment dat o sa se compuna cumva la loc si o sa formeze tot petrol (conform primei legi a termodinamicii), chiar daca poate nu cat timp traim noi ca civilizatie, sau pe planeta asta, undeva in univers, la un moment in spatiu si timp, pe o anumita planeta tot se formeaza la loc petrol din moleculele alea. Dar nu prea ne ajuta pe noi cu nimic…

Desigur, cum in zilele noastre mare parte din economie este formata din bullshituri complet virtuale, nu e de mirare ca s-au creat atatea trilioane de bani (valoare, cica) si consumam atatea resurse si aruncam atatea mizerii in mediul inconjurator. Problema cea mai mare pe care o vad eu, este ca nu toata lumea beneficiaza de lucrurile respective. Spre exemplu, niste americani pot sa-si spuna unul altuia poezii si sa-si cumpere mertzanuri de banii aia, dar unor africani muritori de foame nu prea le iese aceeasi manevra, oricat de multe poezii si-ar spune. Oare poeziile africanilor nu-s atat de frumoase? 😦

Daca luam o oarecare harta pe care vizualizam un oarecare indice care ne indica intr-o oarecare masura cam cat de saraci lipiti sau bogati de n-au ce face cu banii sunt oamenii din diverse parti ale lumii, spre exemplu cea cu PIB per capita:

vom observa ca majoritatea sunt saraci lipiti pamantului, pe cand o mana de oameni au extrem de multi bani. Oare de ce se intampla asta? Africanii astia nu pot sa faca si ei un ban cinstit? Pai ar putea, problema lor e ca nu ei au facut sistemul asta, ci omul alb. A venit omul alb peste ei la un moment dat, a luat din ei sa-i duca la el acasa, pe post de sclavi, si pe restul i-a pus sa munceasca in mine si ce activitati a considerat el ca-s profitabile, pentru el, ofcors.

Dar oare de ce face el asa ceva? Pai, pentru ca poate, el fiind creatorul sistemului economic, normal ca-l va crea astfel incat sa-l avantajeze pe el, si pentru ca isi da si el seama cat de cat ca traim pe o planeta cu resurse finite. Chiar si resursele aparent usor regenerabile, precum mancarea sunt totusi foarte greu de produs si distribuit eficient la toti muritorii de foame, avand in vedere cat de multi suntem acum. Este destul de evident ca resursele sunt un ZERO SUM GAME, spre deosebire de sistemul nostru economic imaginar, in care diversi smecheri pur si simplu isi creaza bani din nimic (cu care isi cumpara chestii adevarate), si care se bazeaza pe crestere infinita.

Desigur , la fel ca in exemplul cu Ionel, sau ca in exemplul cu actuala criza financiara si cate crize financiare au mai fost pana acum, mai apar diverse supape care ne amintesc catusi de cat ca ceea ce facem noi nu prea se muleaza pe modelul naturii, dar noi am reusit sa ignoram aceste evenimente de-a lungul timpului fara nici o problema. Daca tot te izbesti cu capul de zid, pana la urma se intampla 2 lucruri: ori iti dai seama ca te doare, si ca nu e bine, si ca ar trebui sa te opresti, ori, dupa milioane/miliarde de ani de evolutie, iti creste o mana in cap, care amortizeaza lovitura. Se pare ca noi asteptam dupa varianta a doua.

Posted in economie, sociologie | 9 Comments

Moldoveni si bucuresteni

E tema asta recurenta, bucurestenii urasc moldovenii pentru ca vin si le “fura” locurile de munca si fac mizerie in oras. Si cica moldovenii “nu merita” sa fie lasati sa imigreze doar in virtutea faptului ca sunt moldoveni si ca s-au nascut, ca noi le dam lor locuri de munca mai bune, dar ei nu ne dau nimic inapoi, deci ar trebui sa se care si sa-i lase pe bucuresteni in pace, ca le-au stricat combinatiile.

Problema cu rationamentul asta e urmatoarea: nici bucurestenii nu au facut nimic deosebit in afara de faptul ca s-au nascut, atat sa s-au nascut in Bucuresti si nu in cine stie ce oras din Moldova. Eu zic ca e decent asa, doar ca puteau sa se descurce si mai bine, puteau de exemplu sa se nasca intr-o tara cu astfel de clima si relief:

Sau macar in Germania, sau fiul/fiica unui mare smecher cu avere de cateva miliarde de euro/dolari. Dar asta e, fiecare dupa posibilitati.

Posted in sociologie | 2 Comments

Dreptul de munca in Europa

Daca tot mi-am facut blog de-asta, hai sa purced sa scriu in el. Dupa cum bine stiti, desi Romania este membra a (M)UE, in tarile cele mai dezvoltate din Europa, romanii au nevoie de fel de fel de permise si carduri de diverse culori pentru a beneficia de drept de munca.

Umbla vorba ca tarile dezvoltate vor sa-si protejeze piata locurilor de munca. Cum in economiile dezvoltate o buna halca din PIB sunt variile industrii de servicii (cam 70% asa, sau mai mult), dintre care cele mai proeminente fiind servicii financiare, iti cam poti imagina cata valoare adaugata creeaza majoritatea angajatilor din tara respectiva. Invart niste bani, imping niste hartii, fac niste rapoarte, raspund la niste telefoane, incearca sa-ti bage pe gat diverse cacaturi inutile, etc. Problema lor principala nu e ca, vai, vin Romanii fomisti sa le fure locurile de munca de pe piata, ci ca ei nu au o piata, si ca ei sunt platiti cat sunt platiti din inertie. Daca munca lor este o obosiciune inutila pe care o poate face orice maimuta tocmai data jos din copac pe o treime din cost, mi se pare normal sa fie facuta de orice maimuta tocmai data jos din copac, pe o treime din cost, globalizare, alea.

Daca ar da drumul la robinet, probabil ca n-ar mai lucra nici dracu in Romania, sau ar lucra, dar pe salarii mai apropiate de alea din vest, daca chiar ar mai avea nevoie de capete de vita furajera, iar alora din vest le-ar mai scadea valoarea, adica s-ar apropia mai mult de realitate, ceea ce nu mi se pare neaparat un lucru rau. Dar ce, (M)UE e organizatie caritabila? Pai, cam da, doar ca nu pentru noi. Hai sa vedem, daca ai vrea sa exploatezi la maxim niste vite, cam cum ai face? Uite ce schema au gasit (M)UE pentru noi:

Vitele trebuie, pe cat posibil, tinute intr-o ferma, in cazul nostru, ea se numeste Romania. Scopul fermei e sa tina toate vitele mediocre si submediocre la un nivel de comfort destul de bun incat sa nu se oftice prea rau si sa faca chestii nesabuite precum trecerea dunarii inot doar ca sa scape din ferma sau sa protesteze. Desigur, cum nivelul vitelor noastre mediocre n-ar fi mult mai jos decat al vitelor lor mediocre, daca n-ar avea nici o piedica, si-ar gasi loc prin ranch-urile vesticilor, dar unde ar mai fi eficienta? Vitele lor trebuie sa aiba salarii mari ca sa mai intarzie prabusirea schemelor ponzi care sunt economiile lor, dar nah, cum afacerile lor nu prea mai fac nimic de fapt, nu isi permit sa plateasca vite de-alea high-end supraevaluate pentru a face cele mai banale chestii. Aici intram noi in joc, fiind niste vite ieftine si bune.

Prin ferma asta, se mai gasesc si niste vite peste medie. Din punctul de vedere al MUE, cel mai eficient ar fi sa le pastrezi in ferma, sa le platesti de cacat si sa culegi roadele muncii lor. Problema e ca vitele astea fiind capabile, spre deosebire de cele mediocre si submediocre, orice legi si permise si carduri colorate bagi, daca ele isi dau seama ca este viabil sa treaca din ferma romaneasca in rach-ul vestic, o vor face si trecand dunarea inot. Cum nu poti sa opresti un asemenea comportament, cel mai bine e sa profiti de pe urma lui. De exemplu, vita pro o sa vina cu banii castigati greu cu sudoarea fruntii in ferma din Romania (deci iti recuperezi toti banii cu care ai platit-o de-a lungul timpului, well played!)  sa se duca la interviuri, sa o arda prin hoteluri, chirii, taxiuri, taxe, si alte mizerii. Evident ca orice vita marcata cu sigla fermei Romania isi va gasi de lucru mai greu si mai prost platit decat vitele autohtone, ca doar scrie prin presa mereu ca-s vite tzigane, hoate, violatoare infecte, astfel garantand faptul ca va cheltui cam toti banii pe care i-a adus din Romania, precum si majoritatea banilor pe care-i castiga acolo arzand-o trendy stand pe-acolo in cautare de job.

Si nu se opreste aici. Stiti voi institutiile alea, care se tot screm sa ramana cat de cat relevante, dar cu succesuri cam limitate. Alea educationale, facultati si alte mizerii. Vesticii nu prea-si mai bat capul cu ele, ca si-au dat si ei seama ca nu prea mai are sens sa platesti atata amar de bani pentru un job de functionar inutil in vreo corporatie din care abia-ti recuperezi banii pe studii la 30 si ceva de ani, daca ai noroc. Dar nici o problema, ca vin vitele din Romania sa le mentina in viata. Fiind venit dintr-o tara straina, e bine sa ai acolo niste cuvinte in limba autohtona, sa sara CV-ul mai usor in ochi, deci te vei inscrie la o universitate pe-acolo. Nu conteaza ca n-o termini, sa fie acolo, sa dea bine la ochi, gestul conteaza. Te duci si tu ca omu la interviu, si ajungi la partea aia in care deja si-a dat seama cam ce-i de capul tau si cauta sa te faca sa te simti ca nu meriti locul ala de munca si sa gaseasca motive ca sa te plateasca mai putin, deci te intreaba de studii. Ah, zici ca ai facut facultatea in Romania… da nu bagi si tu o fisa la un master aici? A fost cam inutila, da, stiu, tot inutil e si masterul asta, dar nah, e bine sa ai patalama la mana. Sau, ai deja master in Romania, pai, mai baga unu, mai fa si tu un doctorat, etc.

Deci, cine castiga si cine pierde?

Castiga:

  • Corporatiile, care pot sa-si reduca costurile
  • Diverse firmulite mici/medii  din tarile dezvoltate care nu prea fac mare cacat si nici nu si-ar putea sustine activitatea daca ar trebui sa angajeze autohtoni, deci in general munca e facuta de negrii din Romania, iar strainezii pot sa o arda trendy castigandu-si painea fiind sefi pe-acolo
  • Statul si diversele institutii din statele in care emigreaza romanii
  • Bancile si bulangii cu imobiliare care isi amana falimentele
  • etc

Pierde:

  • Noi, haha.

Si in loc de concluzie, astea-s niste chestii pe care le-am gandit eu din ce-am inteles eu din lumea asta. E posibil ca creierul meu, ca orice creier uman, si afectat fiind de o paranoia un pic peste medie sa vada tipare care nu exista de fapt, si de fapt lucrurile sunt exact asa cum trebuie sa fie si suntem in situatia in care suntem pentru ca asta e valoarea noastra. Sau sa fiu pur si simplu prost. Trageti singuri concluziile.

Posted in economie, sociologie | 2 Comments

Am gasit deja

… primul lucru care suge la wordpress.com. Nu pot sa modific permalinkurile, dar meh, merge si-asa. Continuam.

Posted in technical | 3 Comments