Nelamurire economica

Scot blogu de la naftalina ca sa adresez poporului o problema care ma framanta. Nu ca m-ar citi cineva, dar nah.

Problema e: sa zicem ca locuiesti in Romania, te duci la supermarket si vrei sa-ti iei niste usturoi, unde constati ca tot usturoiul de-acolo provine din China. Acum, sigur, aia de la supermarket l-au adus pentru ca “e mai ieftin”, dar facand abstractie de sistemul monetar si de productivitatea muncitorilor si etc. nu cred ca exista persoana care sa nu fie deacord ca asa ceva nu are cum sa fie optim… niciodata si in nici un caz. Sa zicem ca ar fi tolerabil daca Romania ar fi vreun desert sau usturoiul ar creste doar in China, dar sa cresti usturoi in Romania ar fi ceva banal si s-a tot facut de la inceputul timpurilor pana acum recent.

Pe scurt asa, problemele majore cu abordarea asta ar fi ca chiar daca pretul nominal al usturoiului e mai mic in China, ba chiar fiind atat de ieftin iti permiti si sa-l trimiti cu vaporul peste mari si tari in bulk si sa mai faci si profit, totusi, drumul ala cu vaporul este o risipa. Si chiar daca magazinul va face profit mai mare si poporul o va duce aparent bine (ca doar uite ce ieftin e usturoiul si toate cele) in timp se vor dezvolta deficite comerciale daca nu poti sa vinzi ceva altor tari ca sa poti sa platesti usturoiul ala. Si chiar daca ai avea exporturi foarte haitec, dar ai fi capabil sa-ti cresti singur usturoi, tot nu ai avea nici un motiv sa cumperi de la altii, ca deficitele tot s-ar aduna. Cu fiecare catel de usturoi cumparat din China iti dai singur foc la valiza, putin cate putin.

Deci, acum ca suntem deacord ca e un lucru rau sa-ti cumperi usturoi din China, cam ce-ar putea sa faca conducatorii unei tari sa incurajeze crescutul de usturoi, chiar daca ala din china e mai ieftin?

Pai ar putea sa puna tarife la importuri, da poate ca se supara chinezii ca nu le iei usturoiul si nu mai cumpara piese de naveta spatiala de la tine, si apoi o sa te huleasca toate organizatiile masonice pro-globalizare de pe planeta si o sa-ti duca tara la sapa de lemn. Sau ai putea sa bagi niste subventii pentru crescutul de usturoi, dar pentru asta tre sa iei bani de la alte sectoare si din infrastructura si sa-i bagi in usturoi, ceea ce poate n-ar fi optim, si apoi te-ar apostrofa toti libertarienii din tara ca distorsionezi preturi si faci favoritisme mafiei crescatorilor de usturoi si pierzi alegerile. O alta solutie ar fi sa creezi o Regie Autonoma de Crescut Usturoi, si sa fixezi pretul usturoiului sub al chinezilor, dar ar fi probabil mai rau decat cu subventie, ca tot ar trebui sa aduci bani de-acasa, si ar trebui sa administrezi singur afacerea. Nici o solutie bazata pe mana invizibila n-ar functiona prea bine, ca oricine s-ar apuca de crescut usturoi in tara ta ar trebui sa plateasca crescatorii de usturoi cu salarii apropiate acelora de constructor de piese de nava spatiala, ca majoritatea tarii avand salarii uriase, ei nu si-ar permite sa traiasca acolo pe salariu de crescator de usturoi chinez, iar daca nu oferi subventii n-ai cum sa fii competitiv, ca toate celelalte tari ofera. Cat despre productivitate, sunt si-acolo niste limite, n-ai cum sa o ridici la infinit si in China poti plati naspa si angajatii productivi.

Sugestii?

This entry was posted in economie. Bookmark the permalink.

18 Responses to Nelamurire economica

  1. AC says:

    … te imprumuti, subventionezi cursul de schimb, tai salariile si cresti TVA-ul ca sa poti sustine serviciul datoriei publice si… incurajezi importul de usturoi ieftin din… China.

    “Nici o solutie bazata pe mana invizibila n-ar functiona prea bine,”

    … lasi cursul “la liber”.😀

  2. gheorghe says:

    Desigur, cursul la liber. Nici n-am zis de politica monetara ca mi se pare ca nu se aplica. Adica daca eu am tara care face piese de nava spatiala si calculatoare, probabil ca m-ar interesa mai mult sa am valuta strong sa iau cat mai mult pe chestiile alea, si o s-o am oricum in mod natural, ca o sa fie ceruta. N-o sa-mi devalorizez valuta ca sa fie viabil sa cresc usturoi cand din profitul urias din nave spatiale pot sa-mi cumpar fara nici un stres usturoi din China. Dar tot nu e eficient dpdv al resurselor consumate, desi dpdv economic cel putin asa cum tinem noi socotelile face sens.

    Si la free market ar mai fi problema ca unii n-o sa fie chiar atat de fair play. Adica poate tu nu faci nici o subventie, nu aduni datorii, dar asta nu-i opreste pe altii sa o faca, si iti distorsioneaza si tie preturile, ba chiar obliga pe toata lumea sa faca, ca sa poata concura🙂 Din moment ce un instrument exista, mi se pare normal sa fie folosit, chiar daca poate cu consecinte dezastruoase pentru toata lumea🙂 Poate lucrul asta e chiar benefic, ca introduce niste cicluri care altfel n-ar exista si ar fi mai… plictisitor.

    Acum poate dau impresia ca sunt impotriva pietei libere sau ceva, “I want to belive” si mi se pare o metoda mai buna decat alternativele cunoscute, dar nu mi se pare nici optima nici eficienta. Poate eficienta doar intr-un sens de “race to the bottom”

  3. AC says:

    … plecasem de la premisa ca “nu mai producem nici usturoi”.😀

    Tu despre ce vorbesti? Producem noi piese de navete spatiale?😀 Calculatoarele se fac in China… aproape moca, de ce ai vrea sa-ti intaresti moneda?

    … ne-am supraindatorat pentru… consum, mai luam niste credite sa putem plati… ratele si usturoiul din china… după care vin… creditorii la negocieri… abia apoi semănăm… usturoi.😀

  4. gheorghe says:

    Deci crestem usturoi pe rand? Ar merge si-asa, presupun.

  5. spyked says:

    După cum ai zis, nici o soluție în care intervine statul nu ar fi optimă. Schimbarea așa cum o văd eu ar veni tot de la cumpărător. Clientul interesat să cumpere usturoi românesc (și sunt mulți cetățeni care consideră produsele românești „mai bune”, uneori fără baze reale, alteori cu) ar putea căuta să susțină producătorii/vânzătorii de usturoi din piețe și de la țară, astfel că în timp ăștia din urmă o să câștige și să se dezvolte pe propriile puteri, ajungând apoi să conducă afaceri profitabile pe lanțul de distribuție al usturoiului.

    După aia producătorul ar putea încerca să crească awareness-ul proprietarilor de supermarket și să încerce să facă un contract cu ei, asigurându-se astfel că produsul său o să ajungă la mai mulți oameni. Asta firește că n-o să se întâmple până când producătorul nu își cumpără utilaje pentru a putea crește productivitatea. Da’ mna, astea-s deja detalii lăsate în grija întreprinzătorilor.

  6. gheorghe says:

    Mda, problema e ca produsele autohtone ar fi sa zicem cu 50% mai scumpe, si n-ar fi vorba doar de usturoi, ci de toate plantele astea. Apoi, super/hipermarketu n-o sa faca loc sa afiseze si sa tina pe stoc 2 sortimente din fiecare leguma, dintre care unul mai scump.

    Cred ca chestia asta cu taranii mai mergea cand vindeau in piata fara sa plateasca impozit, da acum cred ca tot bullshituri importate vand. Iar ca sa treaca la next level, le-ar trebui niste CAP-uri ceva.

  7. Ionut says:

    E o prostie ce zici. Pardon, dar chiar este. Nu stiu sa existe multe lucruri pe care nu le-am putea planta noi. Bun, dar Romania nu poate fi o tara multilateral devoltata si importul nu este ceva rau. Luam usturoi si dam chinezilor ingineri navali la schimb pe care-i platesc cu mii de euro pe luna. True story. Nu stiu, zic si eu sa ma aflu in treaba ca oricum n-am inteles ce ai zis. :))

  8. gheorghe says:

    Imi pare rau, dar este o prostie ce-ai zis. Sigur ca imporul nu e ceva rau, nu e rau sa importi petrol daca nu ai, nu e rau sa importi procesoare daca dureaza zeci de ani pana esti capabil sa le produci singur. Dar daca ai pamant si nu-ti cresti singur usturoi, inseamna ca nu-ti folosesti resursele in mod eficient. Ala care are petrol si-l vinde, ala care face microprocesoare le vinde, tu ai pamant si nu-l cultivi.:

  9. Doxatul Dex says:

    Zice bine Ionut, poate ca romanul nu creste usturoi, pentru ca nu se merita, in schimb pe pamantul ala creste ciuperci, care au o marja mai mare de profit. Nu e nimic anormal aici. Ca analogie mai bine produci si vinzi avioane care au adaos de 5000% decat calculatoare care au adaos de 10%.
    Asta in teorie, in practica situatia este probabil complet diferita.
    Sa mai speculez un pic, sa zicem ca Romania avea 1000 de producatori de usturoi. Toate bune si frumoase, fiecare producator livra la 10 pietze si toti erau fericiti. Apoi apare epidemia de supermarketuri, iar un lant de supermaketuri inlocuieste 1000 de piete. Dintr-o data corporatia respectiva trebuie sa lucreze cu 100 de furnizori de usturoi, asta inseamna oameni angajati, inseamna cheltuieli de logistica mari, inseamna probleme cu aprovizionarea la timp, etc. Atunci ti se mai pare scump un transport la 3 luni din China, la care nu te doare capul?

  10. gheorghe says:

    Da, chiar asa, ce sa tot crestem usturoi, noi o sa traim doar din internet money si imobiliare. Nu vad care e problema daca sunt 1000 de furnizori de usturoi, n-ar putea sa-si faca si ei un CAP ceva?

    Si vaporul ala din china, care vine odata la 3 luni, si tre sa depozitezi usturoiul ala 3 luni undeva, pana vine urmatorul vapor, si s-ar putea sa nici nu vina la un moment dat. De ce ti se pare asa eficient? Plus ca oricum usturoiul ala pana sa ajunga in vapor, a fost strans de la 1000 de producatori, a stat prin depozite, apoi a fost trimis pe vapor, iar a stat prin depozite, si l-au imprastiat din nou in 1000 de locuri. Si evident ca tot tu platesti pentru toate astea cand cumperi vaporul plin cu usturoi. Nu e tocmai intruchiparea eficientei.

    Eu ma gandesc mai putin la cat de ieftin i se pare contabilului, ci ma gandesc din perspectiva resurselor folosite. Noi in Romania avem pamant, si atata timp cat pe pamantul ala nu creste nimic util, nu-l folosesti. Macar de-ai face un mall pe el si tot ar fi ceva, dar cum n-avem nevoie de atat de multe mall-uri, pe cand de mancare avem, cel mai mult sens ar avea sa cresti mancare pe el. Parerea mea.

  11. Doxatul Dex says:

    Intr-o lume corecta lucrurile ar fi cum spui tu. Ma refer ca in lumea aia pretul unui produs ar avea o oarecare legatura cu produsul. Dar vremurile alea au disparut pe la 1910.
    Zici de pamant gol, pai daca sa muncesti pamantul ala te costa mai mult decat iei pe recolta, care treaba e mai productiva?
    Nu zic ca nu sunt de acord cu tine, ca sunt, dar lucrurile au multe alte fatzete care trebuie luate in considerare. Eu sunt uimit ca ne-au acaparat bulgarii piata de seminte de floarea soarelui. Mult mai aproape de casa.🙂

  12. Mihai Voicu says:

    Eu cred că în România se poate produce usturoi mai ieftin decât cel importat din China. Problema este că dacă produci usturoi “en-gros” riști să ți se strice în pod din lipsă de desfacere. Apoi la piață mai vine unul și îți dă brânci că vinzi mai ieftin decât usturoiul chinezesc și atunci te apuci să vinzi pentru el pepeni turcești de Dăbuleni.

    O soluție ar fi crearea unor rețele de preluare și depozitare a produselor. Un mic ajutor de stat pentru o industrie de importanță strategică n-ar distorsiona atât de mult piața. Știți că în Olanda nu au sos de usturoi la KFC ? Lăsâng gluma și generalizând usturoiul la alimente, fără de care nu putem trăi chiar dacă am știi să fabricăm sateliți, un mic ajutor ar merita dat investitorilor privați care ar crea aceste centre de colectare, stocare și valorificare. Dacă sunt mai mulți, apare și concurența. De ce zic importanță strategică ? Dacă i se pune unora de un embargou ceva, ar trebui să avem măcar niște barabule să nu murim de foame.

  13. gheorghe says:

    @Doxatul Dex Eu nu zic ca nu e “mai scump” sa produci sa zicem din punct de vedere contabil, probabil ca e, e si deranj, ca cineva chiar trebuie sa dea cu sapa, e mai multe chestii. Adica din cauza asta suntem in situatia asta. Intrebarea e: ce se poate face in privinta asta? Doar n-o sa zici la un moment dat “da frate, e mai scump sa faci orice in tara asta decat oriunde, hai sa nu mai facem nimic, doar importam”. Ma rog, cel putin pana ajung toate atat de scumpe ca nu-si permite nimeni sa cumpere si chestiile tale o sa devina brusc cele mai ieftine din lume, cel putin pentru tine care nu ai bani sa-ti cumperi mancare. Adica se poate si asa, se regleaza “automat” pe termen lung, da stii ce se zice ca zicea Keynes de termenu lung.

    @Mihai Voicu Mda, cam asa ma gandesc si eu ca subventiile cel putin sunt cele mai eficace, ajungi la rezultatul scontat. Dar in cazul asta, cum ramane cu puritatea idealurilor libertariene? Plus ca e problema cum ca daca te apuci de subventii, alea o sa tot ceara mai mult si exista o limita la cat de mult poti sa subventionezi si la un moment dat o sa pice de tot.

    Bine, probabil ca si eu cer prea mult ca vreau ceva care sa mearga automagic la scala de-asta uriasa. Ma gandesc ca automagic s-ar preta mai degraba la vreo societate anarho-ceva unde fiecare e cu pusca si cureaua lata si oricum isi cresc singuri mancarea🙂

  14. Mihai Voicu says:

    Oricum există subvenții în UE, nu poți fi mai libertarian decât papa. Mă gândeam și la niște credite în LEI, la dobândă preferențială.

    Dacă optimul economic s-ar realiza la libertate totală sau control total al economiei de către stat, atunci de mult am fi atins raiul economic. Optimul este însă o țintă în mișcare, undeva între extreme.

  15. i - conomics says:

    Solutia o gasesti in detaliu la http://abciconomics.blogspot.com/2010/11/suntem-saraci-din-cauza-competitiei.html

    Nu taxe vamale, nu preturi fixe, ci Consiliul Concurentei este solutia si consider eu perfect legala in conform si nu normativele UE. Ori ce producator care beneficiaza de ajutor din patrea statului sau de legi ce pot fi cuantificate ca un ajutor din partea statului in special state straine trebuie sa plateasca o taxa individual calculata prin care sa se aduca competitia de la egal la egal. In cazul usturoiului, cu singuranta taranii chinezi sunt nefiscalizati, nu au obligatii de norme de protectia muncii, cu siguranta folosesc pesticide si ierbicide ce maresc mult productia, substante ce in UE si romania sunt interzise, etc etc, toate acestea se transforma in avantaj competional neloial. Competitia trebuie facuta doar prin eficienta, inteligenta, creativitate, forta de munca etc, si nu prin ajutorare oferite de stat, sau legi mai relaxate de protectie a mediului de protectie a muncii etc.

  16. Ce faza haioasa, ca nu te citeste nimeni.

  17. Celalalt Pircea Mopescu says:

    Sariti! Mi s-a furat personalitatea!

  18. Freud says:

    Mai traiesti ma?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s